- Data: Duminică, 22 august 2010
- Traseu: Hoia, Suceagu, Baciu
- Participanți: eu și Melania
- Poze: aici
- Harta: pe bikemap
Împreună cu Melania am facut o tură de relaxare după ce în urmă cu o zi fusesem până la Muntele Mare. Am decis să mergem prin Hoia și să coborâm în Suceagu. Nu mai fusesem niciodată în Suceagu, dar știam că drumurile din Hoia sunt frumoase și foarte bune de relaxare.
Astfel că pe la ora 14 am pornit. Obosit după tura din urmă cu o zi, am facut o pauză scurtă de cafea pe malul Someșului.
Am urcat din capăt de la Donath sus în deal pe lângă blocurile construite pe jumătate și părăsite din cauza crizei, după care am continuat pe creastă. Am ajuns la Dealul Melcului unde era să coborâm în Suceagu, dar ne-am dat seama rapid și ne-am întors să mergem spre Dealul Suceagului. La urcarea pe Dealul Suceagului am împins bicicletele, dar am ajuns rapid sus de unde aveam o panoramă frumoasă asupra Văii Someșului.
De pe Dealul Suceagului am coborât către vest, la un moment dat drumul pierzându-se dar am ajuns din nou la un drum care coboară spre Suceagu pe lângă niște ferme. Suceagu este un sat frumos cu un asfalt ca-n palmă. Chiar înainte să ajungem la Halta Suceagu am luat-o la dreapta către o fermă. Apărea pe harta un drum care merge spre Baciu paralel cu calea ferată în dreapta acesteia, dar nu-l găseam. Trebuia trecut prin curtea fermei. Se pare că nu e o problemă asta. Am vorbit cu paznicul și ne-a lăsat fără probleme. Am ajuns în Baciu, apoi am continuat tot paralel cu calea ferată până am ajuns la Cheile Baciului, după care am ieșit pentru aproximativ un kilometru pe drumul european până la Tăietura Turcului, unde am luat-o către stadionul CFR și am ajuns din nou în oraș.
O tură foarte bună pentru relaxare și pentru începători. Dealuri ușoare, panorame frumoase, drumuri bune (dacă nu e noroi).
Iată cum a văzut Melania tura:
Go TopAm fost duminică într-o tură pe lângă Cluj.
Ne-am pornit pe la 2 și ceva după-masa. Am ieșit din oraș pe la capătul lui Grigorescu. Când am ajuns pe primul deal și am văzut Clujul în depărtare mi-am adus aminte de ce-mi place întotdeauna să ies din Cluj și să-l vad de sus: toți rămân în urmă, minusculi, cu dramele lor minuscule, cu bucuriile și viețile lor minuscule...
Și mă simt și eu în sfârșit minusculă... aproape deloc! Dispar în natura cu care devin una - fără gânduri, fără dileme, fără griji... doar eu!
Am continuat drumul, pe coastă, paralel cu drumul european de jos care duce spre Gilău. Am ajuns până în dreptul Gilăului. Apoi a început coborârea spre Baciu. Am trecut printr-un lan de porumb, printr-un sat frumos, printr-o livadă sălbatică în care Mihai a mâncat corcodușe (am uitat să-l întreb dacă i-au plăcut) și într-un final am ajuns în Cluj. A fost o zi și o tură frumoasă! Aș recomanda-o oricui! :)